Anime Stars
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.
Căutare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Ultimele subiecte
» He-Ya !!!!!
O floare, doi gradinari EmptyLun Apr 27, 2009 8:29 am Scris de Doppelganger

» Anime preferate...Cat de diversificate sunt parerile?
O floare, doi gradinari EmptyDum Apr 12, 2009 11:15 pm Scris de deca radu cosmin

» Konbawa!^_^
O floare, doi gradinari EmptyJoi Apr 09, 2009 9:45 am Scris de anime-death-soul

» Teste amuzante :D
O floare, doi gradinari EmptyVin Mar 27, 2009 2:27 pm Scris de anime-death-soul

» Ce ai fost in viata anterioara?
O floare, doi gradinari EmptyVin Mar 27, 2009 2:22 pm Scris de anime-death-soul

» Tom sau Jerry?
O floare, doi gradinari EmptyVin Mar 13, 2009 11:01 am Scris de Ƹ̴Ӂ̴Ʒ♥Love♥ButterflyƸ̴Ӂ̴Ʒ

» What kind of anime/manga are you?
O floare, doi gradinari EmptyMier Mar 11, 2009 1:29 pm Scris de Ƹ̴Ӂ̴Ʒ♥Love♥ButterflyƸ̴Ӂ̴Ʒ

» What would you like in anime?
O floare, doi gradinari EmptyMier Mar 11, 2009 1:21 pm Scris de Ƹ̴Ӂ̴Ʒ♥Love♥ButterflyƸ̴Ӂ̴Ʒ

» Are You Flirtatious, Fearless, Factual, or Friendly?
O floare, doi gradinari EmptyMar Mar 03, 2009 1:07 pm Scris de xXxPrincessxXx

Martie 2024
LunMarMierJoiVinSamDum
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Calendar Calendar


O floare, doi gradinari

3 participanți

In jos

O floare, doi gradinari Empty O floare, doi gradinari

Mesaj  xXxPrincessxXx Mar Ian 20, 2009 12:23 pm

In urma unei dezbateri fierbinti data in constiinta mea, m-am hotarat sa postez ceea ce pare a fi "o creeatie" simpla, dar dat fiind faptul ca sunt incepatare, sunt destul de multumita de mine...
Capitolul I

Povestea incepe intr-un mic oras, Shinjuku, unde pe o alee prafuita, pavata cu frunze ruginii ce-si dadeau ultima suflare, pasii unui tanar student marcau linistea locurilor. Incet, agale, incerca sa isi ascunda fata, de parca s-ar fi gandit sa intre in pamant. Fata ii era trista, si capata o nuanta aurie datorita razelor muribunde ale soarelui de toamna. Ochii lui albastri pareau a fi un cer in timpul unei ploi de toamna. Ochelarii simpli , cu rama subtire prin care se vedeau ochii, ii dadeau alura unui detectiv.
Se opri in fata unei cladiri modeste, o cerceta cu privirea, dar paru destul de nemultumit. Chiar daca nu ii placea ideea, se pare ca suna la o usa mare de metal. Dupa un timp destul de scurt un batran trecu prin dreptul baiatului. Avea o palarie veche , de aceeasi culoare ca a frunzelor , si un trenci ponosit si rupt la coate . Fata ii era brazdata de ani , dar avea niste ochi negri , vii , ca doua lumanari arzande . Saracul student crezu ca-i vreun cersetor si incerca sa-i dea din putinul pe care-l avea . Batranul il opri si se uita drept in ochii lui albastri, ii stranse mana, obligandu-l astfel sa intre in casa. Pe tanar il duruse stransoarea batranului si slobozi un tipat de durere :
- Auuuu ce ma strangi asa ?!
- Copile, ai grija cum vorbesti! Eu sunt administratorul si de acum tu esti pe proprietatea mea. Nu uita asta! Infatisarea este numai un tertip pe care-l folosesc pentru a-mi da seama ce fel de oameni sunt cei care calca pragul blocului meu . Intelepciunea anilor nu ma inseala niciodata. Baiete, esti un om bun, dar care este numele tau?
Tanarul se jena un pic de ceea ce se intamplase cu cateva clipe in urma, dar raspunse hotarat:
- Ma numesc Seiryu Eiri, sunt student la Conservator si tocmai voiam sa raspund anuntului din ziar cu privire la inchirierea apartamentului 13 .. Se intelege ca am nevoie de o casa ..nu-i asa? Vin tocmai din Sendai...
Seiryu nu stia nici el prea multe despre existenta sa. In urma cu cinci ani ramasese orfan, iar socul i-a produs o amnezie partiala.
- Bine , bine , zise batranul... intra cu mine si o sa vedem noi daca esti vrednic sa ocupi acel apartament .. Sper ca nu te sperie numarul...
- Nu sunt genul de om superstitios, nu va faceti griji!
Batranul ranji putin, asteptand sa vada daca viitorul sau prieten e tare de inima si va accepta provocarea. Dupa un scurt moment de tacere in care baiatul analiza camerele, batranul sopti:
- De multa vreme n-am mai avut chiriasi noi, tocmai pentru ca acel apartament a fost al cuiva care s-a sinucis acum vreo 16 ani si se spune ca bantuie pe-aici.
- Nu cred in fantome, nici in magie. Cred ca stiinta le poate explica pe toate!
- Faci cum vrei, fiule! Te primesc ca chirias. Sedere placuta!
- Stati domnule, nu mi-ati spus cum va numiti!
- Toate la timpul lor...Toate...
Simpaticul domn pleca, iar Seiryu ramase singur sub acoperisul acela ostil. Isi deschise servieta unde avea numeroase foi. Student...Se explica! Dar nu erau foi pentru Conservator, erau file dintr-o carte se pare, pe care o scria chiar el. Dupa inca o privire in jur, se intinse in pat si lasa ca genele sa i se uneasca si sa ascunda sub pleoape azurul ochilor.
Timpul trecu nesimtitor, iar dimineata sosi. Cantecul pasarelelor ce stateau pe pervazul geamului ii incantau auzul studentului. Dar ce pacat ca incantarea l-a debusolat si a pierdut notiunea timpului. Melancolic, coboara scarile si pleaca spre strada unde se afla cladirea Conservatorului. O alta zi banala de invatat i se arata sfioasa, inceputa putin cu stangul, ca un intarziat.
Cat timp Seiryu era la facultate, batranul intra in odaia baiatului. Avea alaturi de el o husa destul de prafuita. Se aseza pe patul acela si in acea odaie stramta si rau luminata, batranul mangaia lemnul de acum uscat, ajuns la vreme. Atingand fibra cu blandete, cautand conturul ascuns a ceea ce avea sa devina. Fumul de pipa amestecandu-se cu cel din soba si cu aerul rece desenau o atmosfera, care izbita de lumina stramba si tulbure a lumanarii, napustea umbre vagi si schimbatoare pe peretii murdari. Un paianjen, tovaras de sihastrie si de toamna lunga, odihnea intr-un colt de odaie, lafaindu-se in hamacul pe care singur si-l tesuse. Paianjenii au o singura pereche pentru toată viaţa...
Batranul mangaia lemnul, cu mana usoara. Palma batatorita, uscata, pe care aschiile isi lasasera iscalitura, iscodea fiecare nod, fiecare nervura, fiecare fibra, cu o stiinta anume, mangaind ca un tata ce atinge pantecele celei ce-i va naste prunc, dar si ca un vraci în căutarea semnelor de boala. Stiind dinainte unde se va desena umarul si unde se va lasa cioplita arcuirea dulce a sunetului, devenind ceea ce le era menit sa devina. Cu ochi intunecati, din care clipocitul surasului fusese de multa vreme alungat, se uita cu drag la vioara ce o avea in mana.


Ultima editare efectuata de catre xXxPrincessxXx in Mier Ian 21, 2009 4:50 am, editata de 6 ori
xXxPrincessxXx
xXxPrincessxXx
Moderator
Moderator

feminin
Numarul mesajelor : 32
Varsta : 29
Localizare : Romania,jud Buzau, cart. Brosteni, etc
Data de inscriere : 20/01/2009

Sus In jos

O floare, doi gradinari Empty Re: O floare, doi gradinari

Mesaj  Ƹ̴Ӂ̴Ʒ♥Love♥ButterflyƸ̴Ӂ̴Ʒ Mar Ian 20, 2009 12:49 pm

Hi! Razz
Well, îmi place cum ai început povestea... Very Happy Ai avut câteva greşeli de ortografie, dar s-au rezolvat.
Mă bucur că foloseşti toate modalităţile de expunere, nu numai dialogul sau numai naraţiunea. Descrierea este foarte frumoasă şi nu plictiseşte cititorul, cum sunt unele.
Sunt chiar curioasă să aflu cine e administratorul acela şi ce se va întâmpla cu Eiri... Probabil nu o să mai aibă aceeaşi părere despre apartament şi toate celelalte după cele ce se vor mai întâmpla.
Abia aştept să pui continuarea şi mă bucur că te-ai decis să scrii şi tu un fan fic. Very Happy Spor la scris şi pune continuarea cât mai repede! Embarassed
Ja Ne! I love you
Ƹ̴Ӂ̴Ʒ♥Love♥ButterflyƸ̴Ӂ̴Ʒ
Ƹ̴Ӂ̴Ʒ♥Love♥ButterflyƸ̴Ӂ̴Ʒ
Admin
Admin

feminin
Numarul mesajelor : 48
Varsta : 29
Localizare : Buzau
Joburi/Distractii : drawing... reading... writing stories... doing anything...
Stare de spirit : happy... very happy... sad... depinde...
Data de inscriere : 15/01/2009

https://anime-stars.forumgratuit.ro

Sus In jos

O floare, doi gradinari Empty O floare, doi gradinari

Mesaj  xXxPrincessxXx Mier Ian 21, 2009 1:44 am

P.S.: Recititi capitolul I...Am restructurat si adaugat cate ceva...Asa ca...Good luck and thanks!

[Capitolul II]

Povestea era trista si asemenea atator alte povesti. Si ca toate povestile ce seamana intre ele, era, totusi, altfel. Se întamplase cu ani buni în urma. Ei erau doi îndragostiti, asa cum sunt toate povestile care merita spuse. Nu doi adolescenti. Nici doi tineri. Ci doi oameni aflati în ultima seara a vederii lor. Si tocmai aceea e povestea. Caci seara aceea din urma, încercau ei a o prelungi dincolo de porunca firii. Adaugandu-i ceasuri din ceasurile lor si bucurie din bucuria lor. O poveste ca atatea altele, desigur. Batranul nostru pierdu in acea seara iubirea vietii lui, dar primi in schimb amintirea unor fapte petrecute magic. Chiar daca viata doamnei vietii lui a fost curmata, el a suportat durerea. Un singur lucru ii aducea zambetul pe fata, acea vioara, la care, cu mult timp in urma, iubita lui ii cantase "Ave Maria". Ganduri peste ganduri, vise peste vise, il cutremurau.
Usa incaperii se deschise. Tanarul Eiri era ajuns acasa. Dar atat de devreme?
- Buna ziua, copile! Cum ai petrecut ziua?
- Buna ziua, batrane! Dificila zi...Daca nu fac rost de o vioara, voi pica examenul la care m-am chinuit atata sa invat toata teoria. Si ce rau imi pare...
- Copile, te pot ajuta! uite...Am o vioara veche, dar e in stare de functionare. Fa o incercare!
S-a oprit tanarul. A privit-o, cercetand-o cu atentie. O vioara. Ca toate viorile. Mai proasta doar. Stearpa. Lipsita de bucurie si sunet. Zarind in cutie arcusul anume rostuit de batran s-a hotarat sa faca o încercare. Si a cantat. A cantat. Iar vioara si arcusul traind bucuria regasirii si impreunarii, au cântat cum nicicand o vioara si un arcus nu au mai cantat. Sunete fara de seaman umpleau incaperea. Ca un descantec prelung, minunat si plin de bucurie. Iar tanarul nu se mai putea opri din cantat. Caci nici nu mai stia că nu el canta acolo. Ci, regasindu-se, arcusul si vioara isi dadeau dezmierdari si mangaieri. Iar acestea nasteau rod de sunete dumnezeiesti. Pe care, doar in naivitatea sa, tanarul le socotea rod al batranului si al geniului sau.
Zile trecura, vioara si arcusul erau nedespartiti din mana studentului. Apoi, intr-o buna zi, tanarul a dat navala in apartamentul batranului. A intrat in odaita joasa si rau luminata. Si fara un cuvant a pus cutia viorii pe masa. Apoi cu furie si imbufnare a iesit trantind usa. S-a ridicat batranul cu greutate. Purtandu-si anii si amintirile. Si s-a apropiat de cutie. A deschis-o cu grija, cu bagare de seama. Incetisor a dat deoparte capacul si apropiind pipa a privit. A lacrimat. S-a asezat pe pat si a inchis ochii. Iar in minte i-au rasunat cuvintele celei pierdute, rostind adevaratul sfarsit al povestii: "Cel pe care el il pierduse, zamislind un altul in somn, v-a invia prin cantec."
In cutie, vioara inmugurise. Lastari verzi si plapanzi crescusera pe trupul sau. Iar arcusul odihnea cu capul pe pantecul ei, veghind cu adanca iubire si recunostinta.
Cel mai probabil, Eiri picase examenul, datorita faptului ca vioara inmugurise, renascuse ca pasarea phoenix, dar de ce tocmai cand avea nevoie de ea?
- Nu pot sa cred...grai tanarul. Acest lucru nu se poate intampla! Era o vioara veche, prafuita...cum sa inmugureasca?!
Atunci intra in camera batranul.
- Asa i-a fost scris pe fila destinului, baiete. Sa renasca mai frumoasa si mai speciala ca inainte. Uite! I-am facut niste ajustari. Acum este a ta. Foloseste-o corect si ai grija de ea, inseamna mult pentru mine!
- Atunci... Trebuie sa fug, mai am timp inca sa trec examenul! Si tanarul Eiri fugi. In fuga striga: Multumesc, om bun!
Sunt sigura ca orice cititor se intreaba cine era acest batran? Care ii era numele? Care era rolul lui in poveste?
Ei bine numele lui era Ayame Rei. Era un om bun, dar capricios. Isi mangaia mustata groasa si la ochii aceia negrii cu sprancene aplecate si la toata infatisarea lui indesata si spatoasa, se adauga o voce groasa, calma, ca aceia a unui batran intelept. Iubea tinerii, si indragea sa mearga in parc sa vada tineri indragostiti stand rupti de lume, pe o banca numai a lor. Se vedea in ei cu iubirea pierduta, dar nu regreta ca sa terminase vremea aceia, zambea ca se intamplase.
Ziua zbura alaturi de aripile porumbeilor din parc, iar luna sta sa apara. Soarele sta sa coboare spre linia orizontului, iar stelele se unesc sagalnice. Iubire e o vraja, iar campul e o mraja, e cantecul sirenelor ce ii cheama in delir pe marinari. Seiryu trecuse cu brio examneul. Era un student eminent si foarte cuprins de dorinta de a deveni muzician. Nu avea timp nici sa isi faca prieteni. In afara de batranul Ayame, nu cunostea pe nimeni. Asta pana intr-o zi...cand...pe holul facultatii, cuprins de partitura unui cantec, intra cu putere intr-o fata.
- O...Te rog, scuza-ma! E vina mea, nu eram atent!
- Nu e nimic! zambi fata cu oarecare nelamurire.
Ochii ei caprui, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului erau dusi departe.Il stafulgera pe baiat la inima.
- Cum te numesti? intreba fata la fel de zambitoare ca mai inainte.
- A...Eu...Ma numesc Seiryu...Seiryu Eiri...Tu esti...
- Saya..Saya Kai...Suntem in acelasi curs de vioara. Felicitari pentru examen. Am auzit ca esti foarte bun!
- Nu ma laud, dar accept laudele altora! zambi fermecat Eiri.
Cuprinsi de oarecare farmec, cei doi plecara impreuna spre casa. Mare i-a fost uimirea tanarului nostru cand afla ca fata statea la doua strazi distanta de el. Era uimitor ca nu socializase pana atunci. Isi luasera ramas-bun, cam cu tragere de inima. Ar fi vrut sa mai petreaca inca o secunda, macar, impreuna.
Acum lumea parea fara niciun fel de rautate pentru Seiryu. Era de-a dreptul indragostit si se parea ca fata ii impartasea dragostea. Fiecare clipa fara ea era un infinit si fiecare secunda langa ea, un altul. Cursurile de vioara si zilele de weekend parca treceau prea repede.
xXxPrincessxXx
xXxPrincessxXx
Moderator
Moderator

feminin
Numarul mesajelor : 32
Varsta : 29
Localizare : Romania,jud Buzau, cart. Brosteni, etc
Data de inscriere : 20/01/2009

Sus In jos

O floare, doi gradinari Empty Re: O floare, doi gradinari

Mesaj  *~Michiyo Yumi~* Mier Ian 21, 2009 1:24 pm

[wow][/wow] Imi place foarte mult fic`ul tau. I love you I love you Este bine ca ai respectat toate momentele subiectului, ai folosit dialogul, o descriere care m-a fermecat complet[Mad] I love you Abia astept sa-ti citesc urmatorul capitol si sa aflu ce se va intampla cu cei doi indragostitzi I love you
Merita citit!
*~Michiyo Yumi~*
*~Michiyo Yumi~*
Novice
Novice

feminin
Numarul mesajelor : 4
Varsta : 30
Localizare : Buzau
Stare de spirit : ...deprimata...
Data de inscriere : 21/01/2009

Sus In jos

O floare, doi gradinari Empty Re: O floare, doi gradinari

Mesaj  Ƹ̴Ӂ̴Ʒ♥Love♥ButterflyƸ̴Ӂ̴Ʒ Sam Ian 24, 2009 9:01 am

So... Îmi cer scuze că nu am comentat povestea când am citit şi continuarea, dar sper că nu-i o problemă dacă o fac acum. Very Happy
Mi-a plăcut foarte mult felul cu mai schimbat unele lucruri la capitolul I şi cum ai continuat în capitolul II. Greşeli de ortografie sau gramatică parcă nu am văzut decât două, dar nu mai ştiu care erau. lol! La modurile de expunere nu am ce comenta. Pur şi simplu sunt îmbinate foarte bine şi sporesc expresivitatea textului. Îmi place că dialogul nu este sec şi, după cum ţi-am mai spus, mă bucur foarte mult că descrierea nu este de 5 kilometri şi plină de cuvinte "sofisticate".
Am văzut că nu grăbeşti acţiunea prea mult, deşi în capitolul doi parcă ai luat-o la goană. S-a întâlnit cu ea şi imediat s-au îndrăgostit unul de altul. Mă rog, nu iese prea mult în evidenţă, pentru că ai descris sentimentele celor doi etc.
Ce să-ţi mai spun... Bineînţeles, că aştept continuarea şi că te felicit. Razz
Ja!
Ƹ̴Ӂ̴Ʒ♥Love♥ButterflyƸ̴Ӂ̴Ʒ
Ƹ̴Ӂ̴Ʒ♥Love♥ButterflyƸ̴Ӂ̴Ʒ
Admin
Admin

feminin
Numarul mesajelor : 48
Varsta : 29
Localizare : Buzau
Joburi/Distractii : drawing... reading... writing stories... doing anything...
Stare de spirit : happy... very happy... sad... depinde...
Data de inscriere : 15/01/2009

https://anime-stars.forumgratuit.ro

Sus In jos

O floare, doi gradinari Empty Dragostea nu e oarbă, ea doar spune ceea ce vede...

Mesaj  xXxPrincessxXx Sam Feb 07, 2009 8:12 am

CAPITOLUL III

Saya a plecat alaturi de parintii ei la Londra pentru a urma un curs special de vioara. Totul a fost perfect, dar într-o zi...dintr-o simpla plictiseala, Seiryu intră într-o cofetarie, unde zarise o masa libera, la care statea o fata singura, usor abatuta. Desi credea ca, dupa privirea fetei va esua, s-a asezat si a incercat sa discute cu ea. A primit un raspuns rece. Fata ii spuse foarte sigura, ca baietii nu sunt buni de nimic, ca nu pretuiesc ce au, ca niciodata n-au stiut cum este sa iubesti cu adevarat. Surprins, Seiryu o intreaba:
- Dar ce ai patit? Ce ti-au facut de ii judeci pe toti?
- M-am despartit de prietenul meu...Eram impreuna de doi ani, credeam ca totul e perfect, dar m-am inselat...
Conversatia a continuat, luand un aspect mai placut, cei doi parand a se intelege de minune. Seiryu o intreba care este numele ei. Ea raspunse, cu oarecare nesiguranta, ca se numeste Carissa si ca este de origine greaca, parintii ei cunoscandu-se in Grecia. Baiatul isi facu curaj si ii ceru numarul de telefon. Uimitor, dar il si primi. Mai reusi sa afle ca fata era si ea la Conservator, dar la cursul de pian. Dupa aceasta intalnire, au urmat si altele, dar planificate. Au fost chiar si pe plaja impreuna, petrecand clipe minunate. Seiryu o facuse pe Carissa sa uite de fostul ei si sa nu ii mai urasca pe baieti.
Partea proasta era ca Eiri avea un angajament. Iubea o fata, pe Saya, dar si Carissa ii ajunsese la inima. Intr-o zi primi un sms de la Saya in acre scria: "Cand iubesti esti surd, mut, orb...doar te supui si totul pentru iubire. Ierti si dai multe sanse, desi ti-e greu. In viata mea era culoare, erau raze de soare ce imi dadeau putere sa merg mai departe alaturi de tine. Simteam ca aveam totul, nu imi trebuia nimic. Dar tu vii si pleci doar cand vrei si traiesc cu speranta ca ma insel...Desi stiu ca nu va continua la nesfarsit acest joc, vreau sa stiu adevarul...Ma mai iubesti sau m-ai inlocuit deja cu altcineva?" Stupefiat de acest mesaj, Seiryu suna pe Carissa, care plina de compasiune ii spuse:
- Buna, Seiryu! Ma bucur ca m-ai sunat... Chiar voiam sa te sun sa iti marturisesc ceva...
Dar fata nu apuca sa continue, ca el se rasti:
- Cui ai spus ca am iesit cu tine?
- Nimanui, jur! Nu aveam de ce...
- Am vrut doar sa te ajut, nu asteptam nimic de la tine.
- Da, dar...
- Niciun "dar". O iubesc pe Saya si nu as vrea sa o pierd pentru nimic in lume.
- Cine este Saya? De ce nu mi-ai spus de la inceput?
- Saya este tot ce am eu mai bun. Nu vreau sa ma intelegi gresit, dar prefer sa ne intalnim mai rar, poate doar cu prieteni...cu totii...
- Daca asta vrei, dar...
Telefon se inchise...Seiryu intrerupse convrbirea inainte ca fata sa zica:
- Eu te iubesc...Si imi pare sincer rau de incurcatura.
Dupa aceasta izbucnire, Eiri regreta. Dezlantuirea avea sa conceapa o poveste trista. Carissa plangea langa telefon, amintindu-si clipele frumoase, dar mincinoase. Ar fi fost multumita cu firmituri ale iubirii lui Seiryu, dar nimic...
Pe alta bucatica de pamant, Saya plangea. Telefonul suna si fata tresare. Era Eiri. Nu dorea sa raspunda, dar inima o impinse. Raspunse:
- Da?!...Ce mai e?!
- Te rog sa ma ierti... Nu e asa cum crezi... Intelege!!!
- Ce sa inteleg?! Ca prietenii mei te-au vazut cu o fata la cofetarie, parand foarte multumit. A... Sa inteleg ca ea te-a parasit si te-ai intors tot la mine cersind o ultima sansa?! Nu mai pot...
- Dar...Nu este asa cum ti-au spus prietenii... Doar o ajutam sa treaca peste un moment neplacut. Desi simt ca viata mea fara tine nu ar avea sens, cred ca ar trebui sa ne luam adio...Doar pana o sa iti dai seama ca te inseli.
Au urmat zile in care toti trei simteau, fiecare in coltul lui, ca se sting. Erau zile in care nu stiau nimic unul de la altul. Seiryu isi regasi fericirea in cantat. Dorea ca singura lui iubire sa fie muzica, dar era prea difiicil. Dupa trei luni, Saya se intoarse acasa, insa situatia era neschimbata.
La universitate, pe hol, incercau sa nu isi intersecteze privirile. In cele din urma, Saya gasi in dulapul ei un biletel: "Daca luna ar iubi noaptea asa cum te iubesc eu pe tine, soarele nu ar mai rasari niciodata. Te iubesc!" Biletul era insotit de un buchet de trandafiri rosii. Pe petala unuia erau insemnate intialele: "S.E" In mintea ei, fata era fermecata, dar rana nu era astupata. Toate trec, asa se spune, dar nu trec fara sa lase urme. Ofta si merse spre curs. La usa era Seiryu, care vorbea cu Carissa. Saya incerca sa se traga inapoi, dar Eiri o opri.
- Treaba trebuie clarificata.
- Sunt de acord. spuse Carissa, dezamagita.
Saya ofta din nou.
- Nu am ce vorbi cu voi. Va doresc sa fiti fericiti si daca se poate, prefaceti-va ca nu ma cunoasteti!
- Saya... Incearca macar acum sa asculti! Sunt in joc mai multe inimi, toate ranite.
Carissa interveni:
- Saya, stiu ca pare greu de crezut, dar Seiryu m-a ajutat doar sa trec peste o problema. Da.. Este adevarat ca eu m-am atasat de el mult, dar cred ca am facut-o doar ca sa uit de celalalt.
- Celalalt?!
- Da... Fostul meu iubit, care m-a parasit. Am fost impreuna doi ani si am fost distrusa cand m-a parasit..
Saya zambi. Era fericita ca se inselase. De bucurie sari in bratele lui Eiri si il saruta asa cum nu o facuse niciodata. Seiryu propune ca toti sa ramana prieteni, fara resentimente. Cererea fusese acceptata si usor intrerupta de sunetul clopotelului ciudat ce suna cand cursurile incep.
- Pe curand, Carissa! spusera Saya si Seiryu.
- Pe curand!
Dar cine stie ce era in mintea Carissei, cat de dezamagita era, parasita a doua oara intr-o perioada atat de scurta...
xXxPrincessxXx
xXxPrincessxXx
Moderator
Moderator

feminin
Numarul mesajelor : 32
Varsta : 29
Localizare : Romania,jud Buzau, cart. Brosteni, etc
Data de inscriere : 20/01/2009

Sus In jos

O floare, doi gradinari Empty Re: O floare, doi gradinari

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum